Pentru ca azi (2 februarie) e ziua lui Joyce si cam trebuie sa-i aduc un mic omagiu, am sa spun câteva vorbe despre o foarte contestata remarcă de-a mea in legătura cu etimologia termenului englezesc de pattern.
Dictionarele cele mai respectabile nu dau decât varianta care il face sa descinda din franco-latinescul medieval patronus: patronul, sau modelul, care iti serveste la ceva.
E indiscutabil ca o parte din sens vine de acolo. Lingvistii care s-au ocupat, insa, in sec. al XIX-lea de felul in care argoul britanic fusese penetrat, ca si cel românesc sau cel francez, de țigănisme, nu au putut sa nu remarce țiganismul patrin: frunze, sau mănunchi de frunze sau crengi, pe care țiganii (Romanies) și le lăsau in urma ca semne pentru alți tigani nomazi ce ar veni dupa ei.
Uluitorul personaj care a fost misionarul George Borrow era convins ca modernul pattern e născut dintr-o fuzionare a lui patronus cu patrin țigănesc. George Borrow, un aventurier mistic, a distribuit ilegal biblii protestante tiganilor din Spania ultracatolica si ostilă Angliei si a publicat multe lucrări de lingvistica tiganeasca, inclusiv gramatici si un dictionar.
Omul care a scris halucinanta The Bible in Spain expune in dictionarul sau tiganesc Romano lavo lil
http://www.gutenberg.org/dirs/etext01/rmlav10h.htm
teoria potrivit căreia pattern vine de la țigănescul patrin : Patrin – A Gypsy trail; handfuls of leaves or grass cast by the Gypsies on the road, to denote to those behind the way which they have taken.
Si asta, luata direct de la un tigan : “You ask me what are patrins. Patrin is the name of the signs by which the Gypsies who go before show the road they have taken to those who follow behind. We flings handfuls of grass down at the head of the road we takes, or we makes with the finger a cross-mark on the ground, we sticks up branches of trees by the side the hedge. But the true patrin is handfuls of leaves flung down; for patrin or patten in old Roman language means the leaf of a tree.”
Oricum, ideea a fost considerată la vremea aceea suficient de plauzibilă ca să devină -ca multe obișnuințe leneșe în lingvistică- adevăr acceptat. Joyce era la curent cu etimologia, atît de mult încât ea apare în Finnegans Wake...
Și iată cum ajungem și aici: plecând din România în 1988, mi-am publicat primul text în străinătate în Etudes Tsiganes de la Paris, Despre… țigani și jazz în Finnegans Wake…
Citesc ritualic Finnegans Wake în fiecare an și mereu descopăr lucruri, așa încât, descoperind cât de influențat a fost Joyce de țigani și de jazz, am combinat astea în textul de atunci :
Les Tsiganes et le jazz dans le Finnegans Wake…
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/02/02/les-tsiganes-et-le-jazz-dans-le-finnegans-wake/
Dar mai mult de atât: Joyce fusese profund influențat de amestecul lingvistic practicat de George Borrow, de exemplu în «the Romano drom to pek a chiriclo», maniera țigănească de a jumuli un ciricliu (cocoș)… Finnegans Wake a pornit de aici, înțesat de amestecuri lingvistice, ocheade spre jazz (St. James Infirmary, Honeysuckle Rose etc.), hituri pe care Joyce le asculta cîntate de Django și Grappelli în Paris…
Iată așadar de unde insistența că în pattern ar intra o influență țigănească: pînă și Joyce în Finnegans Wake scrie The column of lumps lends the pattrin of the leaves behind us… Influență a lui George Borrow de mai sus…
Bahto del o Del.
—–
Despre Joyce :
– Traducerea ca adaptare (4): Finnegans Wake, o carte monstruoasă…
– “Ismene de bumbac” – Joyce si româneasca la bordel în Pula…
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/10/ismene-de-bumbac-joyce-si-romaneasca-la-bordel-in-pula/
– “Marea de culoarea mucilor”!… ( In Pula, Joyce dezleagã secretul lui Homer)…
Despre tigani :
– Mic curs de lingvistică țigănească…
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/12/mic-curs-de-lingvistica-tiganeasca/
———
