Pentru cei care încă mai au nostalgii utopice:
“Nulla familia rustica in viris mulieribusque pauciores habet quam quadraginta, praeter duos ascriptitios servos, quibus pater materque familias graves ac maturi praeficiuntur.”
(‘Nici o familie de țărani nu are mai puțin de patruzeci de membri, bărbați și femei laolaltă, fără a mai socoti câte doi sclavi pe care stăpânul și stăpâna îi strunesc cu severitate și înțelepciune.”)
Thomas Morus, in Utopia, descriind structura societății perfecte… “Ascriptitii servi” sunt pur și simplu “sclavii”, attachés à la glebe, legați de glie potrivit dreptului roman… Traducerea românească a lui Bezdechi a Utopiei lui Morus redă termenul foarte corect prin “robi”)…
Stai un pic… Cum adică robi? Robi și sclavi în Utopia?!!… Societatea perfectă are nevoie de sclavi?
De aceea, unul din cei care au înțeles cel mai bine spre ce se îndreaptă orice proiect social utopic a fost Samuel Butler, care în romanul său din 1872 Erewhon (o anagramă a lui Nowhere, căci asta e U-topia = locul de nicăieri) își face personajul să ajungă într-o lume unde sărăcia și boala sunt niște delicte, crime ce trebuie pedepsite, în vreme ce guvernul e compus din casta celor care fură pe față și care sunt foarte respectați pentru iscusința matrapazlâcurilor lor:
”Gazda mea veni și-mi spuse că unul din cei mai de vază neguțători mă invita să mă consider oaspetele lui oricâtă vreme aș dori.
–“E un om minunat,” îmi spuse, “însă a suferit cumplit de cleptomanie și abia recent și-a revenit din deturnarea unor uriașe fonduri în condiții foarte obositoare; dar acum e bine, iar doctorii sunt de părere că se va întrema rapid; o să simpatizați.”
– “A deturnat uriașe fonduri în condiții foarte obositoare!” am exclamat,“și ai vrea să merg să locuiesc la el!“
Îl informai că perspectiva nu îmi surâdea deloc și că nu aveam să dau curs invitației.
Prietenul meu fu surprins de răspuns și îmi spuse că eram pe cale de a comite o mare eroare.
– ”Eu sunt un om de caracter“, i-am spus iritat, ”și nu vreau să am nimic de-a face cu unul care deturnează banii oamenilor, printre care unii sunt poate bolnavi sau săraci…”
– “ Bolnavi sau săraci!” țipă el cu o figură îngrijorată. “Aha, asta înseamnă decența pentru tine! Vrei să te bălăcești cu delincvenții și scursurile și te ferești de autorul unei prietenoase deturnări de fonduri. Zău dacă te pricep.”
Sună familiar? Iată, ați trăit în Utopie atâta vreme fără să o știți.
—
Cf. și:
Elogiul corupției (Laus Corrruptiae, sive Oratio de Caussis Corruptiae)…
—
Filed under: Babel, Bestiariu, Istoria Șamanismului Românescu, Linguistics, Paraphernalia, Rituri noi
