 .Cea mai mare eroare morală, culturală, strategică, socială etc. ar fi fost ca Charlie Hebdo să închidă după atentate… arătându-le asasinilor că pot câștiga în felul ăsta. Așa, lucrând sub șoc, cu cei mai buni dintre ei deja îngropați, punându-l pe Mahomed care plânge pe copertă și anunțând că iartă, au dat o teribilă lovitură morală fanaticilor și asasinilor. Dumnezeu ucide – Charlie iartă.Apoi, cu admirabilă demnitate, în numărul de azi, ei arată iarăși că știu să râdă de ei înșiși, și de toată lumea. |
In timpul ăsta, în Bangladesh :
COPIL: — “Suntem din toată inima cu voi.”
Este de altfel revoltător cum ignoranți precum CTP sau Cristoiu au putut să prezinte drept rasiști și islamofobi unul din cele mai pacifiste grupuri de intelectuali din Franța…
Ceea ce nu au înțeles ei, desigur, în România, este chestiunea laicității. Charlie Hebdo este o revistă laică într-o țară laică. Asta o pun ei deja în acest număr complet, scos la timp, în ciuda masacrării celor mai buni dintre ei (până acum). Editorialul de pe paginile 2-3 o spune limpede: ceea ce e în joc acum e chestiunea laicității.
p.2
Cei de la Charlie nu se dezic nici aici și pun, pe p. 2:
TERORISTUL: — “Nu trebuie să ne luăm de ăia de la Charlie… altfel au să fie considerați martiri și, când ajung în Paradis, labagiii au să ne ia toate fecioarele.”
iar pe p. 3:
— Ce viitor au jihadiștii noștri?
— Paznici la Carrefour.
p. 4
se ocupă de teoriile conspirațiunii care au izbucnit după măcelul din 7 ianuarie. Textul spune:
“Teoria complotului are această particularitate că e imposibil de demontat: fiecare element adus pentru a o deconstrui este interpretat de către complotiști ca o “dovadă” suplimentară că ei au dreptate.“
Cafetiera (mașina de cafea) de la Charlie n-a existat niciodată… de altfel e stricată și acum.
p. 5 e din nou despre jihadiști.
ERASMUS [programul UE de studii în străinătate]
— Nu aveți nimic pentru Siria? Păi, ce să fac, o să deturnez un avion…
și
– Nu lua asta cu tine. O să plătim supliment de bagaje.
p. 6
Economie și știință. P. 6 are un articol al lui Bernard Maris (asasinat), economistul revistei și unul de Antonio Fischetti (cel care a scris cronica filmului meu Cabală la Kabul) despre cei morți.
p. 7
obișnuitele texte idealiste din Charlie despre Planeta fără viză și o lume fără violență.
pp. 8 – 9, paginile de mijloc sînt, ca de obicei, rezervate unui reportaj,
de data asta cei de la Charlie fac gestul minunat de satiriza până și mizanscena grotescă a participării șefilor de stat la manifestația in favoarea lor.
Desenul spune aproximativ:
“O familie de clowni decimată – dar au venit alții în loc.”
p. 10 e de politică externă.
Charlie se ocupă de atentat așa cum a fost văzut de musulmani, de Statul Islamic, de Boko Haram din Nigeria, dar strecoară și o mică glumă creștină:
Atenție la insolație.
ISUS: — “Poate cineva să mă întoarcă pe o parte?”
p. 11
Aici sînt de obicei eme de societate pur franceze. De data asta avem și o bandă desenată despre business-ul luării de ostateci
p. 12
p.12 – cultură și cinema.
p. 13 – societate
p. 14
- un extras dintr-un interviu cu Charb, asasinat, în care își exprima neliniștea.
p. 15 - 16, ultimele
diverse caricaturi, printre care :
După vizita la revistă, moartea la tipografie.
TERORIST: — Mi-e teamă să nu părem prea intelectuali.
și
“Desenator la Charlie – 25 de ani de muncă.”
“Terorist – 25 de secunde de muncă.”
“Terorist: o meserie de trândavi și labagii.”
Iată. Demnitatea supremă. După asasinate comandate de Dumnezeu, Charlie iartă asasinii. Charlie e laic, ateu, ca și Franța oficială, ca și cultura libertății în Europa de la Rabelais până in zilele noastre, trecând prin Revoluția franceză. Charlie rîde de toate fanatismele, nu de credința simplă.
Este halucinant este felul in care habotnicii români de dreapta, anti-islam de altfel, au atacat Charlie pentru caricaturi cu Mahomed.
Franța nu are, ca Grecia sau Anglia, o lege care pedepsește simbolic blasfemia. Religia e o problemă individuală, ca și homosexualitatea sau vegetarianismul.
Argumentul teologic al interdicției desenul nu stă de asemenea în picioare. Musulmanii își interzic lor înșiși să-și reprezente profetul, sau pe Dumnezeu, după cum și-o interzic și evreii. Dar nu au nici un drept să le-o interzică celorlalți. Lumea e plină de credințe și culte, nu trebuie noi să le urmăm toanele și nu trebuie nici să avem respect pentru toate insanitățile. De ce atunci să bem alcool și să mâncăm porc, dacă îi ofensează pe musulmani?
Charlie a primit un sprijin admirabil de la celelalte ziare franceze.
Le Canard enchaîné (Rața înlănțuită), care apare tot săptămânal, în paralel cu Charlie Hebdo, a fost fondat în 1915, în urmă cu exact un secol, în timpul Primului Război Mondial. Atât de mare a fost și a rămas influența acestui săptămânal satiric, încât canard (rață) a rămas până astăzi un sinonim pentru ziar.
Le Canard este modelul absolut al ziarului de satiră politică. Din rațiuni editoriale și grafice, și-a păstrat tână astăzi formatul desuet de acum un secol. Are doar opt pagini, cu un grafism anacronic. Jurnalismul de acolo, însă, este de cea mai înaltă calitate. Reportaje, analize politice și excelente analize economice. Cronici de film, cărți și teatru. Invitați externi cu opinii despre evenimente din actualitate, interviuri.
Le Canard a luat partea lui Charlie, publicând caricaturi cu islamiștii.
Intr-un, un imam inarmat le spune sinucigașilor:
— Nu avem voie să-l desenăm pe Profet.
Elevii:
— Dar amantele lui?
—
Ziariștii de la Canard au primit deja, la rândul lor, amenințări cu moartea.
—
La fel, Libération, ziarul fondat de Sartre, are astăzi pe prima pagină doar o serie de blestemății:
—
Furuncul de Cristos.
Rabin de rahat.
Scârba de Dumnezeu.
Tabernacul.
Buda de mahala.
Pe barba Profetului.
Partuză de dreapta.
Dumnezeu e un cretin.
Porc kasher.
Psihopapă.
Pulă de urs.
Labă de călugărițe.
Orhideoclast.
Jurnalist…
Omorâți-ne.
—
Cf. si:
Numărul din ziua asasinării -
Charlie Hebdo: o decriptare completă, pagină cu pagină, a ultimului număr…
și, despre reprezentare și imagine în Islam:
Occident vs. Islam… progresul prin încălcarea poruncilor sacre…
Filed under: Babel, Bestiariu, ISLAM, Linguistics, Paraphernalia, Rituri noi
