O săptămână de trei zile!!!… Whoaaa!… Vorbind o limbă unică, neînrudită cu nici o alta pe planetă, bascii mai sunt și singura cultură care împărțea timpul în unități succesive de trei zile. Altferl zis, săptămâna bascilor, înainte de creștinarea lor și înainte ca limba să înceapă să fie scrisă, nu avea decât trei zile.
Lucrul este evident din numele vechi ale zilelor săptămânii în varianta standard Batua:
Luni : Astelehena – prima a săptămânii (aste=săptămână, lehen=primul)
Marți : Asteartea – mijlocul săptămânii (artea=mijloc)
Miercuri: Asteazkena – ultima zi a săptămânii
Joi : Osteguna sau Orzeguna – ziua de după sfârșitul săptămânii (egun=zi, oste=după).
Cât despre vineri-sâmbătă-duminică, etimologia lor nu e clară, par a fi fost adăugate mai târziu, pentru a completa, în mod limpede sub influența împărțirii creștine a timpului.
Acum parcă îmi amintesc cum în vieți precedente obișbuiam să exclam, la fiecare trei zile: ”Mulțumesc lui Dumnezeu că e miercuri!…“
—
Cf. și (cu exemple muzicale — blues — și analizarea zilelor, una după alta):
“Stormy Monday – but Tuesday’s just as bad” – o analiză a săptămânii de lucru…
Filed under: Babel, Bestiariu, Cinema, English, Istoria Șamanismului Românescu, Linguistics, Paraphernalia, Rituri noi
