In cartea sa intitulată simplu Găgăuzii (Гагаузите, Sofia 1994), filologul bulgar Ivan Gradeșliev prezintă o istorie foarte onestă și detașată a acestei populații care a trecut prin marele efort de asimilare dus de România în Cadrilater după primul Război Mondial.
.
După ce pomenește eforturile regatului României Mari de a-i asimila (intrucât România poseda atunci întreaga Basarabie și o parte a litoralului bulgăresc, majoritatea populației găgăuze se afla atunci sub administrație românească), Gradeșliev rezumă paradoxul acestei populații a cărei profundă credință creștin-ortodoxă o facea să aibă un statut inferior in cadrul Imperiului Otoman, dar care și-a păstrat acel statut inferior și în Bulgaria sau România, sau Republica Moldova, din pricina limbii turce pe care ei o vorbesc.
.
Toate puterile au incercat să-i folosească, toate naționalismele să-i recupereze, inclusiv tânărul stat grec care căuta să dovedească faptul că ar fi vorba de greci turciți.
.
In lipsa oricărei surse scrise despre ei inainte de jumătatea sec. XIX, sîntem obligați să ne mulțumim cu ipoteze. Tăcerea surselor nu trebuie însă să ne mire. In Imperiul Otoman nu existau naționalități, ci doar religii, ba chiar și în Rusia țaristă găgăuzii erau catalogați drept “bulgari de limbă turcă”. Ei înșiși nu vedeau nicio distincție întrei ei și bulgari. Limba turcă era, oricum, mijlocul natural de comunicare între toate populațiile din Balcani.
In harta lui Ami Boue de la 1847, Dobrogea e arătată a fi populată de bulgari (care includeau și găgăuzii), iar Delta Dunării de români. Știm și din Marea Neagră a lui Brătianu că românii au intrat târziu, in a doua jumătate a sec. XIX, in Dobrogea turco-bulgară, trecând frontiera naturală pe care a reprezentat-o intotdeauna Dunărea.
.![gagauzia-3]()
Prima mențiune a termenului găgăuz e din 1853. Istoricii bulgari au fost cei care au lansat teoria potrivit căreia găgăuzii ar fi coborâtori din cumani și pecenegi.
.
In privința numelui pe care și-l dau ei nu se poate spune nimic, deși predomină teoria potrivit căreia ar proveni de la oguz, numele unei populații turce din branșa kipceak, înrudite cu pecenegii, cumanii și bulgarii (bulgarii turci, cei care au descălecat Bulgaria pre-feudală și din care o parte au rămas pe Volga și în nordul Caucazului).
.
In sfîrșit, Gradeșliev mai menționează și că de prezența găgăuzilor turcofoni în Dobrogea e legată activitatea sfîntului derviș misionar Sari Saltuk, despre care se crede că ar fi îngropat la Babadag.
.
Că găgăuță ar veni de la găgăuz e un lucru neatestat, dar extrem de plauzibil. Nu altceva au făcut slavii numindu-i pe vecinii lor germani nemți: *němьcь de la *němъ (“mut”, (“idiot”) (în rusă немой (nemój = mut, idiot) și немец = neamț, german. Derivatia depreciativa de la găgăuz la găgăuță ar fi așadar foarte banală.
——
.
PS
Dervișul colonizator al Balcanilor și Dobrogei Sari Saltuk a fost întotdeauna asimilat cu Nastratin Hogea. Cf. :
.
“Isarlîk” : Ion Barbu și violența sufismului rătăcitor (sau cum Călinescu nu a înțeles nimic din umorul mistic al lui Barbilian)…
.
și
.
Sfîntul derviș din Babadag…
—
