Femei arci din Daghestan…
.
Din perspectiva identificării leagănului proto-indo-europenei e mai mult decât intrigantă o comparație cu formarea termenilor de rudenie într-o limbă cum e limba arci din Daghestan.
.
Regiunea muntoasă a Daghestanului e un caz unic de fărimițare lingvistică, familia de limbi nakho-daghestaneza (din care fac parte cecena, avara sau lezghina) prezentând, pe un teritoriu cât cel al Olandei, o diversitate la fel de mare cat toată aria indo-europeană, extinsă de la Atlantic la Pacific.
.
Arci este o limbă din această familie vorbită de doar 1.000 de persoane, într-un singur sat și câteva cătune vecine. Clasificarea ei in interiorul stufoasei familii de limbi nakho-daghestaneze e dificilă din pricina masivei influențe pe care a exercitat-o asupra ei avara. Toți vorbitorii de arci sînt cel puțin bilingvi arci-avar, practicand, pe lângă alte limbi neînrudite cu a lor, dintre care principala e rusa.
.
Ca toate limbile nakh-daghestaneze, arci prezintă un sistem de genuri gramaticale similar cu cel din limbile indo-europene. Unele limbi, precum avara, posedă doar trei genuri gramaticale, ca în indo-europeană : masculin, feminin, neutru. Cecena are însă cinci genuri gramaticale (numite în literatura de specialitate “clase nominale”), iar arci posedă opt: patru principale și patru secundare.
.
Arci mai e deosebită și prin aceea că, precum în indo-europeană, termenii de rudenie apropiată se formează printr-un sufix special, rezervat acestor lexeme : el e -tu pentru masculin și -tur pentru feminin (-r final e cel mai adesea marca femininului), însă în vorbirea curentă și unele masculine pot avea -tur, iar unii termeni fundamentali precum fiu > uštur, au -r din oficiu.
.
Ca și în indo-europeană, in multe din aceste limbi, inclusiv în arci, genul unui substantiv e marcat cel mai adesea pe adjectiv, printr-un sufix de clasă, indiferent de forma aparentă a substantivului determinat.
.
Astfel avem in latina :
.
agricola novus (un nou țăran)
dar :
domus nova (o casă nouă)
.
Agricola, deși terminat în -a, e masculin (precum nauta/marinar etc.), pe când domus, deși terminat în -us, e feminin (precum manus/mână etc.)
.
La face și arci (dar și avara și alte limbi ale familiei) marchează genul pe finalul adjectivelor.
.
Cum se știe, toate limbile indo-europene au format termenii de rudeni printr-un sufix folosit doar în acest caz :
.
ma-ter
pa-ter
bhra-ter
duh-ter
.
in unele limbi vocalizat in a :
.
ma-tar
pa-tar
bhra-tar
duh-tar
.
Iata termenii de rudenie apropiata in arci :
.
ey-tur – mama
ob-tu – tata
uš-tu – frate
uš-tur – fiu
doš-tur – fiica, sora
.
Aici intra si :
.
nus-tur - logodnica, nora
lakh-tu – sclav
lakh-tur – sclava
.
Ca in indo-europeană, sufixul se foloseste numai cu această clasă de substantive. E de remarcat identitatea formală între indo-europeanul duh-tar și arci doš-tur.
.
Faptul că arci doš-tur desemnează și fiica și sora e comparabil cu faptul că în persana modernă duhtar e folosit pentru orice fată nubilă, la fel cum madar poate desemna orice femeie in vârstă. La fel, moteris in lituaniană e o femeie de orice vârstă, iar albaneza are motra = soră (!).
.
E de remarcat de asemenea că arci uš-tu – frate și uš-tur – fiu trimit la o indeterminare inițială la fel de mare ca cea care face ca arci doš-tur să fie și fiica și sora. La fel, în greaca antică phrater desemna indistinct orice tânăr dintr-o phratrie, pentru frate de sânge folosindu-se un termen compus care însemna din aceeași matrice : a-delphos.
.
La fel, nus-, rădăcina de la care se formează nus-tur, nora, e identică cu nus- din indoeuropeană pentru a desemna același personaj și grad de rudenie prin alianță. Nimic nu s-ar fi opus ca si in into-europeana sa fie nus-ter, sau nus-tar, la cum cum s-au format nu doar termenii fundamentali, dar și alții precum eina-ter (nevasta cumnatului)
.
Mecanismele de formare a termenilor de rudenie sînt astfel identice în arci si indo-europeană. Adăugînd sistemul de genuri gramaticale (clase nominale), coincidențele sînt suficient de intrigante pentru a necesita un studiu comparativ sistematic.
.
.
Despre nustur, nora sau logodnica, în arci si indo-europeană am mai scris aici :
De nurii norei (preistoria cuvintelor)…
—
Filed under: Dacopatie, Linguistics, Paraphernalia
